Buscar:  
Diccionarios:
Alarcón
Arenas
Bnf_361
Bnf_362
Bnf_362bis
Carochi
CF_INDEX
Clavijero
Cortés y Zedeño
Docs_México
Durán
Guerra
Mecayapan
Molina_1
Molina_2
Olmos_G
Olmos_V
Paredes
Rincón
Sahagún Escolio
Tezozomoc
Tzinacapan
Wimmer
Palabra: Palabra exacta  Inicio Cualquier parte
En: Náhuatl Grafía normalizada Traducción
Resultados

quimichti 

Paleografía: QUIMICHTI
Grafía normalizada: quimichti
Tipo: _v.i._
Traducción uno: v.i., devenir souris.
Traducción dos: v.i., devenir souris.
Diccionario: Wimmer
Contexto:quimichti > quimichti-.
*£ v.i., devenir souris.
" îpâmpa intlâ oncochizqueh quilmach quîquimichtin mocuepazqueh, quimichtizqueh ", car s'ils s'endorment, on dit qu'ils se transformerons en souris, qu'ils deviendront souris - because if they were to sleep - it was thoughtthey would turn into mice; they would become mice. Il s'agit des jeunes enfants lors de la cérémonie de la ligature des années. Sah7,27.
Form : sur quimichin.
Fuente: 2004 Wimmer


Entradas


quimichti - En: 2004 Wimmer    

Traducciones


v.i., devenir souris. - En: 2004 Wimmer    

Textos en Temoa

01 71

{f. 282r} Jnic vme Cap^. ytech tlatoa in ilhuicacaiutl : yoa^ y^ mictlancaiutl Jnic ce parrapho ipan mitoa in intoca y^tech tlanextilia. Jn iquac valmomana tonatiuh tlenamaco tlaquechcotonalo neçoyoa mitoaya ovalquiz in tonatiuh ca ye tequitiz ca ye tlacotiz que vetziz in cemilhuitl. Jnic opa tlenamaco icuac in tlacualizpa inic. 3. iquac in nepantla tonatiuh ic. na 4. iquac y^ mopiloa tonatiuh. Jnic. v. iquac in o^calaqui tonatiuh mitoaya otequit otlacotic in tonatiuh. metztli. quimoteotiaya in xaltocameca. tonatiuh qualloya. cenca nemauhtiloya mitoaya intla quitlamiz in quiqua tonatiuh quilmach çentlaiovaz valtemozque in tzitzimime techquazque : auh in iquac cenca miec miquia im mamalti yoa^ mochi tlacatl mizoya {p. 154} in novia^ momuzco yoa^ in çacacalco yoa^ tlacoquixtiloya y^ novia teteupa^ mochi tlacatl monacaztequia oyvin i y^ mochivaya. metztli cuallo. yn otztiti catca çenca momauhtiaya quitoaya quilmach quimichti mocuepazque auh im pipiltotonti tlacatia in ipan qualoya metztli in aca yacaquatic anoço tenquatic. auh impipiltoton moximaya in ipa çeçentetl metztli intlacamo moximaz i cocolizcui oyvin i im mitoaya. mamalhuaztli. Jn iquac oya tonatiuh y ye tlayacavi icuac çeppa tlenamaco ic mitoaya ovalvetz y iovaltecutli yacaviztli ye tequitiz ye tlacotiz. Auh inic opa tlenamaco iquac yn tlaquauh tlapoyava. Jnic. 3. tlenamaco iquac y^ netetequizpa. Jnic. 4. tlenamaco iquac in tlatlapitzalizpa. Auh y^ machiyotl y^ mamalvaztli yoa^ miec yoan tiyanquiztli yquac nepa^tla omomanaco nima ye ic tlatlapiçallo ic mitoaya tlatlapiçalizpa. {p. 155} Jnic. v. tlenamaco yquac y^ mitoaya ticatla iquac nezovaya vitztli mocui nevitzmanalo. Auh y^ machiyotl y^ mamalvaztli yoa^ miec yoa^ tiyanquiztli omopiloto. Jnic. vi. tlenamaco yquac y valcholoa çitlali. Auh inic. 7. tlenamaco yquac yn tlatlalchipava auh y^ machiyotl quipatla in çitlali y^ miec. - / çitlalpul. tlanextia. çitlalin popuca. ipa^ mitoaya cana ye valmotzacuaz yauyutl mochivaz anoço aca vey tlaçopilli miquiz. çitlalin tlamina. amo ne^quiça aço tochtli anoço chichi in quimina ytic moteca ocuili amo qualo mochi iuh mochiva yn oc çequi ocuilti ytic calaqui.