Buscar:  
Diccionarios:
Alarcón
Arenas
Bnf_361
Bnf_362
Bnf_362bis
Carochi
CF_INDEX
Clavijero
Cortés y Zedeño
Docs_México
Durán
Guerra
Mecayapan
Molina_1
Molina_2
Olmos_G
Olmos_V
Paredes
Rincón
Sahagún Escolio
Tezozomoc
Tzinacapan
Wimmer
Palabra: Palabra exacta  Inicio Cualquier parte
En: Náhuatl Grafía normalizada Traducción
Resultados

yani 

Paleografía: YANI
Grafía normalizada: yani
Traducción uno: Qui habituellement va.
Traducción dos: qui habituellement va.
Diccionario: Wimmer
Contexto:yâni, éventuel sur yâuh.
Qui habituellement va.
" anyânih ", vous avez l'habitude d'aller - you (pl.) are in the habit of going.
R.Andrews Introd 18.
" yâni ", c'est une voyageuse - it is a traveler.
Décrit l'hirondelle cuicuitzcatl. Sah11,58.
" ic quinêxtiâyah in ahcâmpa yâni cihuâtzintli zan cali îchân ", ainsi ils montraient que la fillette n'était pas celle qui va n'importe où, que son chez soi n'était qu'à la maison - thus they showed that the girl was one who went nowhere; only the house was her ahode. Sah4,4.
Fuente: 2004 Wimmer


Entradas


yani - En: 1571 Molina 1    yani - En: 1580 CF Index    yani - En: 1629 Alarcón    yani - En: 2004 Wimmer    

Paleografía


ianj - En: 1580 CF Index    yani, ni - En: 1629 Alarcón    

Traducciones


IV-4 47, VI-32 173 256, XI-28 56, XII-81 - En: 1580 CF Index    peregrino mucho tiempo. - En: 1571 Molina 1    Qui habituellement va. - En: 2004 Wimmer    acostumbrar irse - En: 1629 Alarcón    

Textos en Temoa

0 4

=04 yocoxca xiquinmotlacotill{i}cân yn amopil{huan} macamo xiquitolinica Auh ca ça yehuatl Ynic noconnitohua Ma cana ytlatzi xitech Tlaocollicân Ca yehuatl ynic nocon Notlapalhuiz Y[n] huey teoutl tlatohuani Castillan Moyetztica Yhquicuepillique ytlatoltzin, tlatohuani Quauhtemoctzin | tlacatle tlatohuanie Cuix titomaçehualtzîn in ca timitztahuilquixtilia Macamo ximotequipachotzinoca oncân yn motlatquitzin ôncatqui yn motlacalaquiltzin Ma hualquica chicuey acatanatli Coztic teocuitlatl chayahuac Cozcatl yhuân quetzaliztli yhuân chalchiuhCozcatl Ma yauh ca ma{x}catzin ca motlatqui{tzin} ca nican otimitztopieliliaya tlan{an}quili ÿn tlatohuani oannechmocnelilique tetecuiuhtine Otlaca{uh}qui yn amoyollotzin | Nimân Comamaque chicuetetl Acatanatli nimân ye mohuica in tlamamaque Concahuânto yn ompa catca Xacaltzinco Auh yehuântin Acallantlaca oquihualtecaque teponaztli yhuân quetzaltemânlli ynic maçohuallo netotiloya Auh yn yehuatzin Y[n] tlacatl tlatohuani Quauhtemoctzin yhuân Cohuanachoctzin Yhuân Tetlepânquetzatzin ynin ym omextîn tla{h}toque yn Cohuanachoctzin ch{e} Tezcoco Auh tetlepaquetzatzin chane Tlacopân Ynic nican tetlamoyetztitihui ayac imaçehualtzin Ça ytlatzinco Motlaqualtitihuia in quauhtemoctzin atle ymitacatzin Auh ymeixtzitzîntzin Ommomatzinoque ye mitotia çemilhuitl [Yn] netotiloc Auh ye omopillohua tonatiuh huel pacohua ma{h}çehualle Auh yehuatl Mexicatl tenochca Ayac quinoz Ca çe yxacal ompa moçehuia Auh ye ontlachia, huel hualcaquizti Teponaztli Yhuân y[n] cuicatl ontlachia quetzalli yuhqui xoquiuhtiuh Auh in Malîntzin ohualquiz qui{l}huia Yn Mexicatl {tle}yn taxtica Notlatzin Mexicatl Tlaxihualmohuica Nochpochtzine ca nontlamahuiçohua Ca tlahuisnextito yn Quauhtemoctzin tla xocomotilli Yhui on Ynic nicân tipopolihuizque yhuân Yehuatzin teotl Marques yhuân {tehua}tzin No{ch}pochtzen Malitzine quito in Malin quix huel {me}lahuac ¾04 yn tiquitohua acaçomo melahuac yn iuh tiquitohua yaotecato in quauhtemoctzin Auh yehuatl Mexicatl in cozoololtic oquito Ca huel melahuac niquitohua ca {o}tiquincacque Yn yohualtica mononotza quitohua Ca techhuica in tenime yn otomin Cuix huecauh yntla tiquinmonpopolocân tleÿnpa Yani ca çan ihui yn oticcaque ynic mononotza yohualtica Auh ypânpa nitlaocoya Ca nicân mopopolihuitiz in Capitân marquez yhuân tehuatzin ca ye qualli Mexicatl otitlanelltili Auh yehuatl in Malîntzin | Niman quinonotz in teoutl Marques yn iuh oquicac Cozte Mexi. ±± Auh ye onmopillohua tonatiuh niman yc motlanahuatilia Nimân ocçepa techocca{yo}tiloc quînmoçalhuique yn tlatohuani Quauhtemoctzin oc motlaqualtique Auh yn otlaqualoc Nimân ye huillohua Ym eixtin momaniltitihui yn tlatoque Ca ymac maxitito Yn Soldatosme yuhqui chichitzitzin quimoquequechmecayotique yn tlatoque Nimân ye yc quimotlecahuilia pochotitech yn Quauhtemoctzin oncan quimopilhuique in Cohuanachoctzin ch••• tezcoco yhuân tlepânquetzatzin ch••• Tlacopa yn meyxtintzitzin ompa momiquillito y[n] hueymolla pochotitech amo ma quimotlatol{ti}lique çan ihui ynic momiquilito ompa quînpillo in Marques yhuân in Malin Çan ihui ynic mopolihuitito tlatohuani Quauhtemoctzin ynic momiquilito. Auh yn iztlacatini ye yhquac quitocayotique in tlatilulca Cozte Mexi Auh yehuatl yztlacatini yn Cozte mexi | ye omomiquilique tlatoque ye yc {qui}hualihua in Malitzin Quilhui notlatzin Mexicatl ca otimitzhuicazquia in Castilla Auh yn axcân Amo huel tiaz Xiyauh ximocuepa Mochân tenochtitlân yn iquac tihualtocuepazque timitztemozque Manen amo taçi Ma cana tealtepeuh ypân timotlali huel taçitiuh yn mocha ca ye otinahuatilloc ca mitzmotemoliz in teoutl Capitan Marques Çan ônca hualmocuep yn hueymollan acalan. Auh yn oc omentin tlatoque yn Ecatzin tla[ca]tecatl Tlapanecatl Popocatzin | Yhuân Temilotzin tlacatecatl tezcacohuacatl popocatzin Ynin ça nimân motlatito yticalaque acalli