Buscar:  
Diccionarios:
Alarcón
Arenas
Bnf_361
Bnf_362
Bnf_362bis
Carochi
CF_INDEX
Clavijero
Cortés y Zedeño
Docs_México
Durán
Guerra
Mecayapan
Molina_1
Molina_2
Olmos_G
Olmos_V
Paredes
Rincón
Sahagún Escolio
Tezozomoc
Tzinacapan
Wimmer
Palabra: Palabra exacta  Inicio Cualquier parte
En: Náhuatl Grafía normalizada Traducción
Resultados

cuicatia 

Paleografía: CUICATIA
Grafía normalizada: cuicatia
Tipo: _v.t.__v.r.__v.imp._
Traducción uno: v.t. tê-., chanter pour qqn. / v.réfl., se chanter.
Traducción dos: v.t. tê-., chanter pour qqn. / v.réfl., se chanter.
Diccionario: Wimmer
Contexto:cuîcatia > cuîcatih.
*£ v.t. tê-., chanter pour qqn.
Esp., dar musica a otros (M).
Angl., to have a song for s.o., i.e. to sing to s.o. R.Andrews Introd 102.
to make music for others (K).
" têcuîcatia ", il chante pour les gens - he provides music for others.
Est dit du chanteur. Sah10,28.
" quicuîcatiah in calpolehqueh, îcuîcacahuân ", les anciens du calpulli, ses chanteurs, chantent pour elle - the elders of the calpulli, her singers, sang for her.
Il s'agit de Chalchiuhtli icue. Sah1,22.
" quicuîcatiah in huêhuetqueh calpôlehqueh ", les vieillards, les anciens du quartier chantent pour elle. Sah2,65.
" quicuîcatiah in îhueltiuh Quetzalcoatl ", ils se mirent à chanter pour la soeur de Quetzalcoatl. Launey II 198 = W.Lehmann 1938,87.
" quitlatzotzoniliâyah quicuîcatiâyah ", ils jouaient du tambour et chantaient pour lui - they beat the drum and sang for him. Sah1,34.
" quintozahuiah quincuîcatiah in ceyohual ", ils veillent pour eux, ils cbantent pour eux durant toute la nuit. Rituel en l'honneur des Tepicmeh. Sah1,48.
" ceyohual quincuîcatiah quintozahuiah îhuân quintlapichiliah quinhuilacapitzalhuiah ", toute la nuit ils chantent pour eux, ils veillent pour eux et ils jouent de la trompette et de la flute pour eux. Rituel en l'honneur des figurines de montagnes, tepicmeh. Sah2,153.
" oncân quincuîcatiah quintozahuiyah (quintozçauiia) in quezquintin miquizqueh, têîxiptlahhuân ", alors ils chantent et veillent pour tous ceux qui vont mourir comme représentants des dieux - there they provided song, they held vigil for all who were to die as likeness (of the gods). Sah9,87.
" oncân quincuîcatiâyah îhuân oncân quintônaltiâyah in yehhuântin mâcuîlmalînal îhuân topantlacaqui ", la ils chantaient, là ils offraient des sacrifices pour Mâcuîl Malînalli et pour Topantlacaqui. Sah2,189.
" in cuîcanimeh, in quicuîcatiah, in quintlatzontzoniliah, quinhuehuetzotzoniliah ", les chanteurs, ceux qui chantaient pour eux, ceux qui jouaient d'un instrument pour eux, ceux qui ,jouaient du tambour pour eux. Sah2,110.
" in cuîcanimeh quicuîcatiah quêhuiliah in îcuîc ", les chanteurs chantent pour elle, ils entonnent son chant.
Il s'agit d'Ilamah teuctli. Sah2,156.
" quicuîcatihtoqueh calpôlhuêhuetqueh ", les anciens du quartier sont réunis pour chanter en son honneur. Sah2,60.
*£ v.réfl., se chanter.
Esp., canta (T).
Angl., to sing.
" in quetzalcôâtl niman ye ic mellacâhua, mochôquilia, îhuân mocuîcatia, cencah chôca, elcicihui ", Quetzalcoatl alors est attristé, il pleure et il chante, il pleure beaucoup, il soupire - Quetzalcoatl thereupon was affected; he wept to himself and sang to himself. Much did he weep, did he sigh. Sah3,37.
" nopiltzin mâ ximocuîcati ", Seigneur chante donc. Launey II 196 = W.Lehmann 1938,86.
* v.réfl. impers., "necuîcatîlo", man macht sich Musik, man singt sich for. SIS 1950,310.
" ic necuîcatîlo ", so there was singing. Sah4,119.
Form: sert d'applicatif à 'cuîca', mais est en réalité le transitif en -tia de 'cuîcatl': 'fournir un chant a qqn', c'est a dire 'chanter pour qqn'. Launey Introd 278.
Fuente: 2004 Wimmer


Entradas


cuicatia - En: 1571 Molina 1    cuicatia - En: 1571 Molina 2    cuicatia - En: 2004 Wimmer    

Paleografía


Cuicatia, nite - En: 1571 Molina 2    nite, cuicatia - En: 1571 Molina 1    

Traducciones


v.t. tê-., chanter pour qqn. / v.réfl., se chanter. - En: 2004 Wimmer    dar musica a otros. preterito: onitecuicati. - En: 1571 Molina 2    cantar a otro. - En: 1571 Molina 1    

Textos en Temoa

0 55

=055 in Tlalloque in tonacayotl in iztac in yahuitl, in coztic, in xiuhtoctli, in etl in huauhtli in chian in michihuauhtli, ixquich namoyaloc in tonacayotl. Inin tonatiuh itoca na{hui} Ollin, inin yehuanti totonatiuh in ton nei mi axcan, auh inin inezca in nicanca inic tlapanhuetz in tonatiuh in teotexcalco in oncan in Teotihuacan, ° ye no ye itonatiuh catca in topiltzin in Tollan in Quetzalcohuatl, auh inin ayamo tonatiuh itoca catca {inicuac in} Nanahuatl onpa ichan catca in tamoanchan Quauhtli Ocelotl Tlotli cuitlachtli. in chicuacen Ecatl, in chiquacen Xochitl iyontlixti initoca in tonatiuh, ° auh in nican catqui motenehua teotexcalli nauh xihuitl in tlatlac. Auh in tonacateuctli, ihuan in Xiuhteuctli niman ye quinahuatia in Nanahuatl quilhuique, oc tehuatl ticpiaz in ilhuicatl in tlalli, auh niman zan tlaocox quito tleni quitoaca nemi in teteo canicocoxcatzintli, ° auh no nipa quinahuatia in nahui tecpatl yehuatl in metztli, yehuatl in quinahuati Tlalocanteuctli, ±122 ihuan Napateuctli, auh in Nanahuatl niman ye mocahua concuic in ihuitz in iacxoyauh nimaye conitzyotia in Metztli quimacehua nimaye maltia in nanahuatl in yacato, auh zatepan in maltia in Metztli quetzalli ini acxoyauh chalchihuitl inihuitz chalchihuitl in quitlenamaca, ° auh in oquiz in nahuilhuitl, nima ye quipotonia ye quitizahuia in nanahuatl, niman ye ic yauh in tleco huetziz, auh in nahui tecpatl, oc quicihuapan cuicatia niman ic huetzito in nanahuatl in tleco, auh in Metztli niman ye ic yauh za nexpan in huetzito, auh in yeyauh, auh in quauhtli huel quimotzollo huel quihuicac, auh in Ocelotl amo huel quihuicac zan quicholhui itech moquetz in tletl inic cuicuiliuh quin on compochehuac in tlotli quin oncan chichinauh in cuetlachtli amo huel quihuicaque inimeicotin auh in oacic inilhuicac, niman yeic caltia in tonacateuctli in tonacacihuatl, nimaye ic quitlallia Quecholicpalpan, niman tentlapaltica quiqua quimilloque, niman ye mocahua in Nahuilhuitl in ilhuicac ° auh niman ic ipan momanaco Naollin, (fol. 78) auh nahuilhuiti in amo Ollin in zan mani, niman ye quitoa in teteo tleica in amo Ollini, nimaye ¾055 conihua in itztlotli quilhuito in Tonatiuh quitlatlanito quilhuia quihuallitoa in teteo tlaxocan tlatlani tleica in amo ollini, niman quito in tonatiuh, auh tleica cano conitlani inimezo inin tlapallo inin tlacoca, ° niman ye mononotza in teteo, auh niman ye quallani in tlahuizcalpanteuctli ye quitoa auh tleica manic minamaca ce niman momanani nimaye quimina amo huel quimin yeyequimina in tlahuizcalpan teuctli ye ic quimina in cuezahmamazzo inimiuh tonatiuh, auh niman ic quihuallixtlapacho in chiucnauh nepanyuhqui ca yehuatl in tlahuizcalpanteuctli in cetl, auh niman ye nepantillo in teteo ° in Titlacahuan in Huitzilopochtli, auh in cihua in Xochiquetzal Yapaliicue Nochpalli icue, niman yeic Teomicohua in yeye oncan in Teotihuacan. Auh iniquac in oya in ilhuicac in tonatiuh, niman ye yauh in Metztli, zan nexpan in huetzito, auh in ocuacic in ilhuicatenco, niman tochtecomatica conixama nico in paxaztoc, auh niman connamiquico omaxac in tzitzimime in colelletin, auh conilhuique ° ca ye nipa in timohuicaz oc ompa quihuecahuato za tzotzomatli in coniilpillito, auh iniquac in hualmoman tonatiuh in nauh ollin, zan no iquac in conmanaco ye teotlac. Xicococ Chimalman Mixcoatl Ce acatl Topiltzin 39 Cohuacalli Ce tecpatl 52 años Ce acatl Topiltzin Chalchiuhcalli Teocuitlacalli Tollan Xiuhcalli ° Auh inic nenca Mixcoatl cempohual xihuitl ipan caxtolxihuitl yeno ipan nauh xihuitl, auh inicihuauh itoca Chimalman, auh in tolpiltzin ompohual xiuhti on caxtolli ipan ce xihuitl, ° zan no ce acatl inic ollin inic ya, inic