Buscar:  
Diccionarios:
Alarcón
Arenas
Bnf_361
Bnf_362
Bnf_362bis
Carochi
CF_INDEX
Clavijero
Cortés y Zedeño
Docs_México
Durán
Guerra
Mecayapan
Molina_1
Molina_2
Olmos_G
Olmos_V
Paredes
Rincón
Sahagún Escolio
Tezozomoc
Tzinacapan
Wimmer
Palabra: Palabra exacta  Inicio Cualquier parte
En: Náhuatl Grafía normalizada Traducción
Resultados

macuiloctli 

Paleografía: MACUILOCTLI
Grafía normalizada: macuiloctli
Tipo: r.n.
Traducción uno: Le 'cinquième pulque'.
Traducción dos: le 'cinquième pulque'.
Diccionario: Wimmer
Contexto:mâcuîloctli Le 'cinquième pulque'.
Semble désigner tantôt un rituel, tantôt la boisson en usage au cours de ce rituel.
Qui buvait cinq coupe de pulque était considéré comme ivre. W.Jimenez Moreno 1974,55-56.
Der 5te Trunk galt als übermässig und mâchte trunken; das geschah bei der Feier die Priester der Pulquegötter untereinander veranstalteten. SIS 1952,272.
" ômpa onîhuaya in motênêhua mâtlâloctli îhuân mâcuîloctli ", alors on buvait le pulque bleu et le cinquième pulque - alli se bebia lo que se llamaba matlaloctli (pulque azul) y mâcuîloctli (pulque quintuple?). Durant Panquetzaliztli. Prim Mem 252v (macuiloctlj).
" quiquetza in tôchtecomatl oncân contêca in mâcuiloctli in quilhuiâyah teôoctli ", il plaçait les vases à pulque, il y mettait le 'macuiloctli' qu'ils appelaient pulque sacré. Est dit du prêtre Pahtêcatl. Sah2,207 = Prim.Mem. 258v. (macuilloctli).
R.Siméon commente sorte de vin que les prêtres buvaient dans les cérémonies.

Fuente: 2004 Wimmer


Entradas


macuiloctli - En: 1580 CF Index    macuiloctli - En: 1580 CF Index    macuiloctli - En: 2004 Wimmer    

Paleografía


macujloctli - En: 1580 CF Index    macujlvctli - En: 1580 CF Index    

Traducciones


Le 'cinquième pulque'. - En: 2004 Wimmer    X-194(3) - En: 1580 CF Index    II-207 210(2), X-194 - En: 1580 CF Index    

Textos en Temoa

02 17

{f. 259v} Ometochtlj patecatl, Jn ometochtli pa^tecatl iehoatl quiiollitiaia in macuiloctli imac concaoaia in toltecatl iehoatl {p. 87} quichioaia in tevoctli ipan panquetzaliztli popolivia in macuilloctli. Ometochtli napatecutli, Jn ometochtli nappatecutli ipa^ tlatoaia in copalli in amatl in olli yn ie isquich monequia in icoac miquia nappatecutli ipa^ tepeilvitl Ometochtlj papaztac, Jn ometochtli papaztac, çan no iehoatl quichioaia in octli in mitoaia tiçavctli iehoatl co^macaia in motecuçoma auh icoac tlanaoaia in ie isquich pipiltzitzinti in aço oquichtli anoço çihoatl ipa^ toçoztlj. Ometochtlj ide^. Jn ometochtli ipa^ tlatoaia in tlaqualli in ietl in xochitl, yoa^ in amatl in copalli yn ie isquich omito auh itech moneqz in ometochtli in icoac motonaltiaia ipan atl caoallo. çyuaquacuily. Jn cihoaqualli itequiuh catca in is ve^tli i^ vnca^ moneqz ate^chicalca^ in suchitl yn ietl ynic quitlamaniliaia in toci, vel isquich in vntlamanaia {p. 88} in cihoa, yn icoac naoaloa iehoatl mochi itequiuh catca in cioaquacuilli. çyuaquacuilj, iztac çiuatl. Jn cioaquacuilli iztac civatl ça^ no v^pa tlapiaia vnpa tlamocuitlaviaia in atenchicalca^, yoan ipa^ tlatoaia in tlachpanaliztli in tletlaliliztli, yoa^ in aquin o^pa monetoltiaia iehoatl conilviaia in cioacoacuilli iztac cioatl iehoatl mochi quitzo^tequia in tlein vnca^ mochioaia ate^chicalca^ Yxcoçauhquj tzomolco teuva Jn iscoçauhqui tzo^mvlco tevhoa itequiuh catca in xiuhtecuquavitl quitzatziliaia, inic mocuitiuh quauhtla, auh in co^cuia çan iehoantin in telpopochti intequiuh catca, auh yn oquicuito xiuhtecuquavitl vnpa onquetzaia yn tzonmolco calmecac. Tlaçolquacuillj Jn tlaçolquacuilli itequiuh catca vnca^ tlapiaia vncan tlamocuitlaviaia in mecatla^ in quimaquiaia ixicol iieteconton ietinemj ce^ca tlamaviçotiaia in teupan yn vnca^ {p. 89} mecatla^, aiac vnca^ mexixaia, auh in aquin vnca omaxis nima^ quitzitzquiaia quicalaquiaia y^ mecatla^ vnpa quiçoçoia. Tecpantzinco teuva. Jn tecpantzinco teuhoa vncan tlapiana tlamocuitlavjaia in tecpantzinco yoan itequiuh catca in ve^tli ipan tlatoaia quitzatziliaia inic tlamanaloz oncan tecpantzinco.