Buscar:  
Diccionarios:
Alarcón
Arenas
Bnf_361
Bnf_362
Bnf_362bis
Carochi
CF_INDEX
Clavijero
Cortés y Zedeño
Docs_México
Durán
Guerra
Mecayapan
Molina_1
Molina_2
Olmos_G
Olmos_V
Paredes
Rincón
Sahagún Escolio
Tezozomoc
Tzinacapan
Wimmer
Palabra: Palabra exacta  Inicio Cualquier parte
En: Náhuatl Grafía normalizada Traducción
Resultados

mina 

Paleografía: MINA
Grafía normalizada: mina
Tipo: _v.t.__v.r._
Traducción uno: v.t. tê-. ou tla-., / lancer des flèches contre quelqu'un ou quelque chose. / piquer quelqu'un (en parlant d'un insecte). / v.réfl., botanique, jeter de jeunes pousses.
Traducción dos: v.t. tê-. ou tla-., / lancer des flèches contre quelqu'un ou quelque chose. / piquer quelqu'un (en parlant d'un insecte). / v.réfl., botanique, jeter de jeunes pousses.
Diccionario: Wimmer
Contexto:mîna > mîn.
*£ v.t. tê-. ou tla-.,
1.£ lancer des flèches contre quelqu'un ou quelque chose.
flècher. Launey II 298.
Angl., to pierce s.o or s.th. with an arrow, to sting s.o. (said of wasps etc.).
R.Andrews Introd 453.
" quimînah ", ils tirent des flèches contre lui.
Décrit la chasse au grèbe. Sah11,31.
" inic quimînazqueh yâôc ", (des flèches) avec lesquelles ils tirent sur (l'ennemi) sur le champ de bataille. Sah5,185.
" quinhuâlmînah in Mexihcah in îca tepozmîtl ", (les Espagnols) tirent des flèches en métal sur les Mexicains. Sah12,57.
" quil quimîna ", on dit que (l'étoile du matin) lui a lancé une flèche. Est dit de celui qui a été mordu par le serpent citlâlcôâtl. Sah11,82.
" anquimînazqueh ", vous lui lancerez des flèches - ihr sollt schießen. W.Lehmann 1939,49.
" auh in ihcuâc in ôantlamînatoh ", und zur Zeit wo ihr (sie die Beutetiere) geschoßen haben werdet. W.Lehmann 1938,51.
" quimmîna, quintlahuelia ", il les touche de ses flèches, il s'en prend à elles. Il s'agit de l'influence néfaste de Quetzalcoatl, transformé en étoile, sur certaines catégories de personnes. Launey II 202.
" mochi tlâcatl nahnanahui ic quimmîna in mîtl ", chacun leur décoche quatre flèches.
Launey II 230.
" yehhuâtl in huâltêmîn in Castañeda ", c'est lui, Castañeda qui a tiré - it was Castañeda who shot at him. Sah12,100 (valtemj).
" no iuhqui in âmîlpampa in xôchitlâmpa ômpa antlamînazqueh ", et de même aussi vous lancerez des flèches en direction du sud - ebenso gegen den Süden dort sollt ihr schiessen. W.Lehmann 1938,65 § 44.
" atlatica ou atlacopa nitlamîna ", je lance un trait avec la courroie dite atlatl.
" achtopa tlamînqueh ahcopa niman tlâlchipa ", d'abord ils ont lancé des flèches vers le haut ensuite vers le bas. W.Lehmann 1938,268.
" quimonmînah in îca tlatzontectli, in îca tlacochtli, îhuân in mînacachalli ", ils tirent sur eux avec des harpons, avec des traits et des tridents - they shot at them with arrows with barbed points, with spears, and with tridents. Sah12,56.
" niman pehua in tlamînqui quimîna ", alors le chasseur commence à tirer des flèches sur lui - then the hunter begins to shoot arrows at it.
Il s'agit de l'ocelot. Sah11,2.
" xitlamînacan ", tirez des flèches - schießet.
" in tomîlco tlamînazqueh ", ils tireront des flèches dans nos champs. W.Lehmann 1938,164.
2.£ piquer quelqu'un (en parlant d'un insecte).
" in âquin quimînaz aocmo quîzaz, miquiz ", celui qu'elle pique n'y échapera plus, il mourra - he whom it stings will no longer escape, he will die.
Est dit de la piqure d'une araignée. Sah11,88.
" inic têmîna pozahuani, cencah tônehuani ", quand elle pique quelqu'un, elle produit des enflures, il provoque de grandes douleurs.
Est dit de l'abeille, xicohtli. Sah11,94.
*£ v.réfl., botanique, jeter de jeunes pousses.
" moyacatlâza, moyahyacatlâza, motlamîna, motlatlamîna, mohuicoma, mohuihuicoma ", elle lance des rejets, beaucoup de rejets, comme des flèches, comme beaucoup de flèches, elle grimpe, grimpe beaucoup - arroja guias, arroja muchas guias, flecha, se lanza, trepa, trepa mucho. Décrit la plante tonacaxôchitl.
Cod Flor XI 192r = ECN11,94 = Acad Hist MS 221r.
Fuente: 2004 Wimmer


Entradas


mina - En: 1547 Olmos_V ?    mina - En: 1547 Olmos_V ?    mina - En: 1547 Olmos_V ?    mina - En: 1571 Molina 1    mina - En: 1571 Molina 1    mina - En: 1571 Molina 1    mina - En: 1571 Molina 2    mina - En: 1571 Molina 2    mina - En: 1629 Alarcón    mina - En: 1692 Guerra    mina - En: 1765 Cortés y Zedeño    mina - En: 1780 ? Bnf_361    mina - En: 1780 ? Bnf_361    mina - En: 1780 Clavijero    mina - En: 1984 Tzinacapan    mina - En: 2004 Wimmer    

Paleografía


kimina - En: 1984 Tzinacapan    Mina, nite - En: 1780 Clavijero    mina, nite - En: 1629 Alarcón    Mina, nite - En: 1571 Molina 2    Mina, nite. - En: 1780 ? Bnf_361    Mina, nitla - En: 1571 Molina 2    Mina, nitla. - En: 1780 ? Bnf_361    nicmina - En: 1692 Guerra    nite, mina - En: 1571 Molina 1    nitla, mina - En: 1571 Molina 1    nitla, mina - En: 1571 Molina 1    nitlamina - En: 1547 Olmos_V ?    nitlamina - En: 1547 Olmos_V ?    nitlamina - En: 1547 Olmos_V ?    

Traducciones


Picar - En: 1984 Tzinacapan    v.t. tê-. ou tla-., / lancer des flèches contre quelqu'un ou quelque chose. / piquer quelqu'un (en parlant d'un insecte). / v.réfl., botanique, jeter de jeunes pousses. - En: 2004 Wimmer    Frechar, o flechar - En: 1765 Cortés y Zedeño    Disparar flechas contra alguno ; pero se dice también de que otras cosas - En: 1780 Clavijero    herir (alacrán) - En: 1629 Alarcón    asaetear a alguno o picar como tauano o abispa. pre: onitemin. - En: 1571 Molina 2    Picar como abispa, ó tabano. - En: 1780 ? Bnf_361    tirar saeta, o garrocha. - En: 1571 Molina 2    Tirar saeta, ó flecha; ó flechar tirar flecha. - En: 1780 ? Bnf_361    yo flecho - En: 1692 Guerra    picar como abispa o tauano. - En: 1571 Molina 1    flechar tirar flecha. - En: 1571 Molina 1    tirar saeta o flecha. - En: 1571 Molina 1    Asaetear - En: 1547 Olmos_V ?    asaetar o flechar - En: 1547 Olmos_V ?    flechar - En: 1547 Olmos_V ?    

Textos en Temoa

0 8

¾008 quitecaque in Quetzalcoatl. Auh zan nahuilhuitl in tepetlacalco onoca, iniquac amo mohuelmati niman quimilhui initecpoyohuan maixquich cocol tecpoyotl matihuiyan nohuian xictzatzaquacan xictlatican inotic nextica in paquiliztli in necuiltonolli in ixquich taxcatotlatqui. Auh initecpoyohuan yuhqui chiuhque oncan tlatlatique in incaltieyan catca Quetzalcoatl in itocayocan atecpan amochco. __ Niman ic ya in Quetzalcoatl moquetz quincennotz in itecpoyohuan quin choquilli niman yaque ompa tlamaztiaque in tlillan in tlapallan in tlatlayan, auh nohuian quitztia moyeyecotia acantlahuelittac, ø auh in oacic inompa tlamattihuia, niman occeppa oncan chocac tlaocox __ Ye ipan ininxihuitl ce acatl motenehua mitoa iniquac oacito Teoapan Ilhuica atenco niman moquetz chocac concuic initlatqui mochichiuh in yapanecayouh inixiuhxayac, et. __ Auh iniquac omocencauh niman ic imomatca motlati motlecahui, ic motocayotia in tlatlayan in ompa motlatito in Quetzalcoatl. Auh mitoa iniquac in yetlatla niman yeic aco quiza in ininexyo. Auh in neci ya in quittaya mochitlazototome in aco quiza in ilhuicac ; quimonitta tlauhquechol xiuhtototl tzinitzcan ayoquan tozneneme allome cochome, ixquich in occequitlazototome, auh in ontlan inexyo niman yeic aci quiza iniyollo Quetzaltototl in quitta, auh iniuhqui matia ilhuicac ya ilhuicac calac ø quitohuaya in huehuetque yehuatl mocuep in citlallin in tlahuizcal{pan}pohual neci, iniuhquitoa, iniquac necico in mic Quetzalcoatl ye quitocayotiaya tlahuizcalpan teuctli iquitoaya iniquac mic zan nahuilhuitl ¾008 in amonez quitoaya iquac mictlan nemito, auh no nahuilhuitl momiti ic chicueilhuitica in necico huey citlalli in quitoaya Quetzalcoatl, quitoaya iquac moteuctlalli. __ Auh inyuhquimatia iniquac hualneztiuh in tleiu ipan tonalli cecentlamantin {in} ipan miyotia, quin mina quin tlahuelix __ ø Intla ce cipactli ipan yauh quinmina huehuetque illamatque mochi yuhque. Intla ce ocelotl, intla ce mazatl, intla ce xochitl quin mina pipiltotontin. Auh intla ce acatl quin mina tlatoque mochi yuhqui. Intla ce miquiztli. Auh intla ce quiyahuitl e) quin{mi}mina in quiahuitl amo quiyahuiz. Auh intla ce ollin, quin mina telpopochtin ichpopochtin. Auh intla ce atl {acatl}, ictahuaqui et. __ Cecentlamantli ic quitenyotiayaya in huehuetque, illamatque catca (fol. 8) in omoteneuh Quetzalcoatl inic nenca in ixquichcatlacat ipan ce acatl auh in mic zan no ipan ce acatl inic mocempoa inic nenca Li˜ años. Ic ontlami in ipan {in} ce acatl xihuitl omito compatlac Matlacxochitl in Tollan tlatocat __ 2 tecpatl, 3 calli, 4 tochtli, 5 acatl, 6 tecpatl, 7 calli, 8 tochtli, 9 acatl, ø 10 tecpatl, 11 calli, 12 tochtli, 13 acatl. 1 tecpatl, 2 calli, 3 tochtli, =12 4 acatl, 5 tecpatl, 6 calli, 7 tochtli, 8 acatl, 9 tecpatl, 10 calli, 11 tochtli, 12 acatl, 13 tecpatl. 1 calli, 2 tochtli, 3 acatl, 4 tecpatl, 5 calli, 6 tochtli, 7 acatl, 8 tecpatl, 9 calli, 10 tochtli. Ipanin xihuitl in momiquilli Quauhtitlan tlatoani Ayauhcoyotzin. LV añ. in tlatocat. Auh no ipan inin momiquilli in Tollan tlatoani Matlacxochitzin, niman compatlac on motlatocatlall Nauhyotzin in Tollan tlatocat. 11 acatl, ipan in in xihuitl onmotlatocatlalli in Quauhtitlan tlatohuani Nequamexochitzin ompa ytlatocachan catca in Tepotzotlan miccacalco ic tocayotilloc in miccacalco,