Buscar:  
Diccionarios:
Alarcón
Arenas
Bnf_361
Bnf_362
Bnf_362bis
Carochi
CF_INDEX
Clavijero
Cortés y Zedeño
Docs_México
Durán
Guerra
Mecayapan
Molina_1
Molina_2
Olmos_G
Olmos_V
Paredes
Rincón
Sahagún Escolio
Tezozomoc
Tzinacapan
Wimmer
Palabra: Palabra exacta  Inicio Cualquier parte
En: Náhuatl Grafía normalizada Traducción
Resultados

xima 

Paleografía: XIMA
Grafía normalizada: xima
Tipo: _v.t.__v.bi.__v.r._
Traducción uno: v.t. tla-., peler, raser; tailler une pierre; enlever la chair d'un os. Launey II 287. / v.t. tê-., coiffer quelqu'un, le raser, lui couper les cheveux. / v.réfl., / se raser, se couper les cheveux, prendre une coupe de cheveux. / muer, en parlant d'un oiseau. / v.réfl. à sens
Traducción dos: v.t. tla-., peler, raser; tailler une pierre; enlever la chair d'un os. launey ii 287. / v.t. tê-., coiffer quelqu'un, le raser, lui couper les cheveux. / v.réfl., / se raser, se couper les cheveux, prendre une coupe de cheveux. / muer, en parlant d'un oiseau. / v.réfl. à sens
Diccionario: Wimmer
Contexto:xîma > xîn.
*£ v.t. tla-., peler, raser; tailler une pierre; enlever la chair d'un os. Launey II 287.
Angl., to plane s.th. until smooth, to smooth s.th. with an adz. R.Andrews Introd 484 - lisser qqch. avec une hermiette.
to smooth, shave, plane wood or stone; to do carpentry (K).
Esp., carpintear o dolar (M).
" quixînqueh centetl tepêtlacalli ", ils lui taillèrent une caisse de pierre.
Launey II 200 qui transcrit quixinqueh = W.Lehmann 1938,90.
" quixîmah, quihxiquih in xihuitl in teôxihuitl ", ils taillent, ils frottent la turquoise (ordinaire), la turquoise fine. Launey II 230.
" oc ce quixîmah cuauhâcatl mâcuîlmatl ", ils taillent encore une autre poutre de cinq brasses. Sah2,112.
*£ v.t. tê-., coiffer quelqu'un, le raser, lui couper les cheveux.
Angl., to shave s.o. to cut one's hair. R.Andrews Introd 484.
Esp., afeitar a raspar y trasquilar el cabello. Molina.
" mahmohuiah, moxîmah ", ils se lavent la tête avec du savon, ils se coupent les cheveux.
Sah 1952,176:1-2 = Sah9,9.
" quixîmah cahâltiah in ôconahaltihqueh niman ye ic cohzah ", ils le coiffent, ils le baignent et dès qu'ils l'on baigné ils l'enduisent - they aranged his hair; they bathed him; when they had bathed him, thereupon they anointed him. Sah3,20.
" quixîmah zan quintlahtlatzontequiliah ", ils les rasent, ils leur coupent à chacun les cheveux - they cut, their hair just cutting (it a little below the ears). Sah9,45.
*£ v.réfl.,
1.£ se raser, se couper les cheveux, prendre une coupe de cheveux.
" titoxîmah ", nous nous rasons - we shave ourselves. Sah10,99.
" moxîma, mîxcuâtzontia iuhquinmâ yâôtequiya ", il se coupe les cheveux, il laisse une touffe de cheveux dressée sur le font, comme s'il se coiffait à la manière d'un guerrier - er schert sich und macht sich einen Busch über der Stirn wie ein Kriegershäuptlig (ein Krieger der eine Tat aufzuweisen hat). Sah 1927,98.
" moxîmah, quiyectlâliah in înnexîn ", elles coupent leur cheveux, elles arangent leur coiffure. Est dit des femmes totonaques. Sah10,184.
" in ihcuâc in ye moztla, onêhuazqueh in îpan cualli tônalli niman ye ic mahmohuiah moxîmah, in nicân Mexihco zan ica. auh in ixqui cahuitl nemitihuih ânâhuac, ayic ceppa mahmohuiah, moxîmah; zan ic moquechâltia, ahmo pôlaqui ixquich cahuitl mozâuhtinemiyah ", when it was the day before they would set out on a good day sign, thereupon they once for all washed they heads with soap and cut they hair here in Mexico. And all the time that they went traveling in Anauac, nevermore did they wash their heads with soap (or) cut their hair. they only bathed up their necks, not submerging in water; all time they traveled abstaining.
Sah 1952,176:1-5 = Sah8,5.
" in iuh moxîmah Tzinacatlân tlâcah mocimatêcaxîmah îhuân mopiyochtiah, îhuân mochontlâcaxîmah, zan no iuh moxîmayah im pôchtêcah ", wie die Männer von Tzinacantlan schnitten sich die Kaufleute das Haar, schnitten es sich wie die Cimanteken indem sie das Haar am Hinterhaupt stehen ließen, oder schnitten es nach Art der Chontal ja auch so schnitten sie sich das Haar. Sah 1952,190:27-29.
2.£ muer, en parlant d'un oiseau.
" moxîma, mopilihhuiyôtlâza, mopetlâhua ", il mue, il perd son duvet, il se dénude. Est dit du poussin de dinde. Sah11,53.
*£ v.réfl. à sens passif.
" niman iuh mocuicui, iuh moxîma in tecolli ", alors on façonne ainsi, on sculpte ainsi le (moule d'argile et de) charbon. Sah9,74:3.
" moxîma ", it molts. Est dit de la chair de dinde. Sah11,53.
*£ v.bitrans. têtla-., métaphor., commettre l'adultère. En ce sens Cf. têtlaxîma.
* passif, " xîmalo ", il est rasé, on le rase.
" xîmalôz, totocôz, callâlîlôz, mâcêhualcuepalôz ", il sera rasé, banni, confiné ou réduit au rang du peuple.
Sanctons pénales applicables aux nobles ou au juges. Sah8,41.
Note: Dib Anders et F.Karttunen transcrivent xîma mais Launey propose xima.
Fuente: 2004 Wimmer


Entradas


xima - En: 1571 Molina 1    xima - En: 1571 Molina 1    xima - En: 1571 Molina 1    xima - En: 1571 Molina 1    xima - En: 1571 Molina 1    xima - En: 1571 Molina 2    xima - En: 1571 Molina 2    xima - En: 1571 Molina 2    xima - En: 1692 Guerra    xima - En: 1780 ? Bnf_361    xima - En: 1780 ? Bnf_361    xima - En: 17?? Bnf_362    xima - En: 1984 Tzinacapan    xima - En: 2002 Mecayapan    xima - En: 2004 Wimmer    

Paleografía


kixima - En: 1984 Tzinacapan    nicxima - En: 1692 Guerra    nite, xima - En: 1571 Molina 1    nite, xima - En: 1571 Molina 1    nite, xima - En: 1571 Molina 1    nitla, xima - En: 1571 Molina 1    nitla, xima - En: 1571 Molina 1    quixîma - En: 2002 Mecayapan    Xima, nino - En: 1571 Molina 2    Xima, nite - En: 1780 ? Bnf_361    Xima, nite - En: 1571 Molina 2    Xima, nitla - En: 1780 ? Bnf_361    Xima, nitla - En: 1571 Molina 2    

Traducciones


Pelar - En: 1984 Tzinacapan    yo afeito con tijeras, o navaja - En: 1692 Guerra    rapar raer el pelo. - En: 1571 Molina 1    trasquilar. - En: 1571 Molina 1    afeitar o rapar y tresquilar el cabello. - En: 1571 Molina 1    dolaralgo. - En: 1571 Molina 1    carpintear. - En: 1571 Molina 1    pelar (con cuchillo); cometer adulterio (fig.) - En: 2002 Mecayapan    v.t. tla-., peler, raser; tailler une pierre; enlever la chair d'un os. Launey II 287. / v.t. tê-., coiffer quelqu'un, le raser, lui couper les cheveux. / v.réfl., / se raser, se couper les cheveux, prendre une coupe de cheveux. / muer, en parlant d'un oiseau. / v.réfl. à sens - En: 2004 Wimmer    Trasquilar; Tresquilar; Rapar el pelo - En: 17?? Bnf_362    afeitarse, o raparse con nauaja, o tijeras o tresquilarse. pr: oninoxin. - En: 1571 Molina 2    Rapar, raer el pelo. Trasquilar, afeitar o rapar y trasquilar el cabello - En: 1780 ? Bnf_361    afeitar assi a otro, o labrar piedras. pret: onitexin. - En: 1571 Molina 2    Carpintear. Dolar algo - En: 1780 ? Bnf_361    carpintear, o dolar. p: onitlaxin. - En: 1571 Molina 2    

Textos en Temoa

0 31

¾031 in mauh in motepeuh. Auh niman yc motlallito in Tetzcoco in Nezahualcoyotzin auh ye nemi, auh niman zatepan ye huecauhtica in ye quilnamiqui in Tezozomoctli in yehuatl Coyohua niman tlanahuati quito tlacanatin in Coyohua mahuallauh. Auh niman canato in Coyohua ixpan hualla in Tezozomoctli ino acico ixpan quihualilhui tlaxihuallauh Coyohuaye, niman ye quilhuia tlaxiccaquicoyohuaye izca inoic mitznotzato acce nelli amo qualli in onictemic Quauhtli in nopan icac Ocelotl in nopan icac ø Cuetlachtli inopan icac teuctlacozauhqui inopan mani cenca nechmauhtia in notemic auh ca niquitoa Coyohuaye manechpollo in Nezahualcoyotl, maquitemo inita in Ixtlilxochitl, auh in itla in cihuacuecuenotl ma zan no yehuatl inpan quicuep in teoatl in tlachinolli in nopilhuan in teteuctin itlatohuanime auh inin ca niquitoa tlaxic caqui ca izcatqui in notlatol noconitohua ca nohuian hualitto in nopilhuan in tlatoque in teteuctin ininpaltinemiz, auh inin mach oc tlallecapil machoc cuemecapil machoc itla itlal tletictoquillia in Nezahualcoyotl mach noconmati ceuca tictechhuia in tiquizcaltia in tictlachialtia auh inin tlaxiqui monitta in nopilhuan in teteuctin in tlatoque in impaltinemiz auh inin tlaxiccaqui onyez motlal, titlamecatocaz azo ome, anozo ey mocalpixcauh yez, auh inin izcatquimitl tlaiquech tlan xoconaquilli ø tlanoce xicatexaxaquallo in huallathuiz azo ca nen omococheltzin : auh inin mopal noconcaquiz tlaxonmohuica. Auh in onya coyohua niman connonotz in Nezahualcoyotzin quilhuia ca onech hualnotzca in Azcapotzalco in Tezozomoctli, nopiltze Nezahualcoyotze quilmach nimitz mictiz izcatquimitl omech macac quilmach moquechtlan nicaquiz nimitz quech matelloz nimitz atexaxaqualloz, yuhqui inin itlatol in Tezozomoctli, inic onech nahuati amo zan tehuatl ticmomachiltia mocelloqu{ic}htle, niman ye conilhuia in Coyohua. Matimomauhti Nezahualcoyotze ca ni conyohua xima ahuilti mamelelquiquiza ¾031 anic cuepillitiuh in Tezozomoctli cani coyohua auh iquac ic ceppa illo inin coyohua in oncan Azcapotzalco auh inic niman yeno ceppa canaco in Coyohuahuallihua in Tezozomoctli (fol. 39) ye icoppa quin huallihua inititlanhuan Tezozomoctli, auh in oacico niman ye quilhuia ø auh Coyohuaye catech huallihua in Tezozomoctzin quentinemi inic mitznahuati quentitlanemiltia cuix omochiuh auh niman quimilhui, auh xollotze ca za axcan notech aci ca za quimonhuicatinemi iniachcauhtotonhuan, =42 auh niman yeno ye quitoa inin Coyohua ye tlacon nahuiltican in quihuicatinemi tlacanaapanoz conquequezacan za‡onen oatlan on huetz, auh tlanozotlapanco conaah uiltican tla ompa quihual mayahuican zazonentlapanco paohualhuetz, niman ye connanquilia in Coyohua quimonilhuia ca ye qualli Xollotze tlaticyeyecocan {azo huel ticchihuazque tlaniquimilhui tlatlayeyecocan} ø atoconmocaquiltiz icompa yehuel conchihuazque, auh niman ye ye ic yauh in coyohua niman connotzato in Nezahualcoyotzin, conilhui Nezahualcoyotze tlaxiccaqui initlatol in Tezozomoctli in onocuel ic nech hualnahuati quilmach apan comitzque quetzazque ihuan tlapanco mitzhualmayahuizque con nonotimotlapanhui oyuhqui ininitlatol in Tezozonaoctli, auh zan yenocuel yuh ompopolihuito initenahuatil Tezozonaoctli. Auh in ye ic expa in yeno quihualnotza in Coyohua in yehuatl Azcapotzalco Tezozomoctli in oquihualnotz quilhui. Tlaxihuallauh Coyohuaye tlenmach ticmati ca conimitz ilhui in titlamecatocaz in momil ihuan in mocalpixcahuan on yezque, auh in paltinemiz in nopilhuan in teteuctin in tlatoanime, ca ye miecpa in nimitzilhuia, ø auh niman ye conilhuia in Coyohua in yehuatl in Tezozomoctli. Auh nopiltze, auh Xolotze manichual mani chualhuica ca za acan huel noconchihua mani can monoma xicmotlatlatilli inic moyollotzin pachihuiz caonimitz nolhuillica za acan huel no conchihua in ompa. Niman oncan quito in Tezozomoctli Tezotel tecollotze chachatze Teuctzintle cihuaxochitze ma zan nican