Buscar:  
Diccionarios:
Alarcón
Arenas
Bnf_361
Bnf_362
Bnf_362bis
Carochi
CF_INDEX
Clavijero
Cortés y Zedeño
Docs_México
Durán
Guerra
Mecayapan
Molina_1
Molina_2
Olmos_G
Olmos_V
Paredes
Rincón
Sahagún Escolio
Tezozomoc
Tzinacapan
Wimmer
Palabra: Palabra exacta  Inicio Cualquier parte
En: Náhuatl Grafía normalizada Traducción
Resultados

huipilli 

Paleografía: HUIPILLI
Grafía normalizada: huipilli
Tipo: r.n.
Traducción uno: Blouse, blouse sans manches. / métaphor., " cuêitl huîpîlli têpan câna ", il saisit les jupes et les blouses des autres. Désigne l'adultère. / botanique, " nâhui îhuîpîl ", nom d'une racine médicinale.
Traducción dos: blouse, blouse sans manches. / métaphor., " cuêitl huîpîlli têpan câna ", il saisit les jupes et les blouses des autres. désigne l'adultère. / botanique, " nâhui îhuîpîl ", nom d'une racine médicinale.
Diccionario: Wimmer
Contexto:huîpîlli Blouse, blouse sans manches.
Un paragr. lui est consacré en Sah8,47.
Allem., kurtzes Ueberhemd der Frauen. SIS 1950,393.
Ohne eigentliche Ärmel zu haben bedeckte doch der "huîpîlli" einen Teil des Oberarms. Dyckerhoff 1970,233.
Comme article de tribut. Matricula de Tributos lam 6.
La jupe et la blouse, cuêitl et huîpîlli constituent les éléments essentiels du vêtement féminin et le résume au même titre que le manteau et le pagne, tilmahtli et maxtlatl résument le costume masculin. Par exemple Sah2,144.
La blouse et la jupe comme cadeau de la mère du jeune homme à sa future belle-fille. Sah6,131.
Citée en Sah9,59 et Sah10,64.
" quitemolia, quitlanîlia in cuêitl, in huîpîlli, in îxquich cihuâtlatquitl ", il lui demande, il lui réclame la jupe, le huipil, tous les attributs de la femme. Launey II 152.
" in cualli huîpîlli in xôchimoyahuac ahnôzo xohxoloyoh ", les belles blouses celles semées de fleurs ou décorées de duvet de perroquet jaune.
Parure des femmes esclaves destinées au sacrifice. Sah9,45.
" quechnenecuilhuazyoh huîpîlli ", la blouse ornée d'un tampon au col - the shift with the stamp device at the neck. Sah8,47.
" potôncâyoh huîpîlli ", la blouse ornée de duvet - the shift with feathers. Sah8,47.
" huitztecolcuitlapiltic huîpîlli ", la jupe orange froncée à la taille - the orange colored shift gathered at the waist. Sah8,47.
" xôchimoyâhuac huîpîlli ", la blouse parsemée de fleur - the shift with flowers overspread. Sah8,47.
" xohxoloyoh huîpîlli ", la blouse qui a des plumes jaunes de perroquet - mit Verziehrungen aus den dunkelgelben xolotl-Federn der (jungen) toznene Papageien. Dyckerhoff 1970,181 Cf. Sah9,45 et 9,51.
" huîpîlli xôchimoyâhuac, ahnôzo xohxoloyoh ", les chemises semées de fleurs ou celles décorées des du duvet du jeune perroquet jaune - the shift with the design of radiating flowers or the one with yellow parrot feathers. Sah9,51.
" huîpîlli xôchitêyyoh ", la blouse au bord fleuri - das Hemd mit dem Adlersaum. SGA II 520.
* à la forme possédée.
" nohuiyân ic ihhuitzetzeliuhqui in îhuîpîl ", ainsi de partout leurs blouses étaient recouvertes de plumes. Décrit les parures de Xiuhtlatih et de Xilo. Sah9,85.
" in îtên in îhuîpîl tlachâlchiuhihcuilôlli ", le bord de sa bouse a le motif du jade. Sah2,91.
" iztac in îcuê, iztac in îhuîpîl, zan cemiztac ", sa jupe est blanche, sa blouse est blanche, elle est toute blanche. Décrit Ilamah têuctli. Sah2,155.
" moch cualli in commaquiah in încuê in înhuîpîl ", tout ce qu'elles se mettent comme jupe et comme blouse est beau. Sah2,98.
" in îhuîpil tlahmachyoh nô tlâuhyoh ", sa blouse est brodée et également de couleur ocre rouge. Décrit Chicome Coatl. Sah2,65 = Sah 1927,90.
" polocatlaconepaniuhqui huîpîlli tlîlpitzâhuac cuêitl quinâmiqui ", das mit gekreutzten Strohhalmen versehene Hemd mit der mit Spitzen Zeichnungen in schwarzer Farbe versehene Enagua. Prim Mem SGA II 520.
" in îhuîpîl tlahmachyoh no tlâuhyoh ", sa blouse est brodée et également rouge - ihr Hemd ist gemustert und ebenfalls rot. Décrit Chicôme côâtl. Sah 1927,30 = Sah2,65.
" quitzeltilia in têtilmah, in têhuîpîl ", elle déchire son manteau et sa blouse - she tore her cape and shift into tatters. Sah4,109.
" cuâuhihhuitzetzeliuhqui in îhuîpîl ", sa blouse est parsemée de plumes d'aigle - eagle feathers were strewn over her skirt. Décrit Têteoh înnân. Sah1,16.
*£ métaphor., " cuêitl huîpîlli têpan câna ", il saisit les jupes et les blouses des autres. Désigne l'adultère.
Sah4,5
" ahzo têtlanximaz, ahzo têtlan aquiz, ahzo cuêitl, huîpîlli têpan cânaz, ahzo têtlacualîz, têtlan cuâtehuiz ", perchance he would commit adultery, perhaps he would covet a woman, perhaps he would covet another's woman, perhaps he would eat another's food, lift his head from another's (bed). Sah4,93.
" in têcuê in têhuîpîl ticmâhuîltia ", quand tu t'amuses avec la femme d'autrui. Sah6,70.
Note: Die Frau wird gängig mit " huîpîlli cuêitl " - Hemd und Rock, die Ehefrau dementsprechend possessivisch " têhuîpîl têcuê " jmdes Hemd und Rock bezeichnet. Ein Abweichung von dieser Umschreibung bei der sich aber das eigentliche Wesen der Metapher bereits wieder verwischt, ist die mit dem Besitzer-Suffix '-eh' zusammengesetzte Form: " huîpîleh cueyeh " Hemd und Rockbesitzerin = Frau. Rammow 1964,174 -175.
" intlâ cuêitl huîpîlli întlân ticalaquiznequi, titechilhuîz in timonahuân, in timotahhuân ", wenn du wünschst einen Rock und ein Hemd (=Frau) in dein Haus zu bringen, besprich dich mit uns, deinen Müttern und deinen Vätern. Olmos Huehuetlahtolli 1875,249.
" îhuân mâcana têcue têhuîpîl ic timotzotzon ic timohuitec cencah oc moyolic xonitztiuh ", und sei es, dass jemandes (eine fremde) Frau dich stark beeindruckt sollst du wegsehen. Olmos, ibidem p 252. Rammow 1964,14-175.
*£ botanique, " nâhui îhuîpîl ", nom d'une racine médicinale.
Description. Sah11,143.

Fuente: 2004 Wimmer


Entradas


huipilli - En: 1551-95 Docs_México    huipilli - En: 1571 Molina 1    huipilli - En: 1571 Molina 2    huipilli - En: 1579 Durán    huipilli - En: 1580 CF Index    huipilli - En: 1580 CF Index    huipilli - En: 1580 CF Index    huipilli - En: 1580 CF Index    huipilli - En: 1595 Rincón    huipilli - En: 1598 Tezozomoc    huipilli - En: 1629 Alarcón    huipilli - En: 1629 Alarcón    huipilli - En: 1780 ? Bnf_361    huipilli - En: 2004 Wimmer    

Descomposición


huipil-li

Palabras


huipil    huipilcolli    huipile    huipileque    huipillan    huipille    huipilli +    huipiltia    huipiltitich    huipiltitlan    huipiltlappoyahuac    huipiltontli    huipilzolli    


(noch)palli    aachtli    aactiyaliztli    aamoxtli    aapilolli    aaztli    abril metztli    ac teotl ac mahuiztli    ac tlacatl ac mahuiztli    acacampaxoliztli    acachapoli    acachichictli    acachto tonalli    acacitli    acacpalli    acacuextli    acahualchictli    acahualli    acahuitztli    acahuiztli    


huipilcolli    huipiltontli    huipilzolli    

Paleografía


-huipil[li] - En: 1629 Alarcón    HUEIPILES - En: 1598 Tezozomoc    Uipilli - En: 1780 ? Bnf_361    uipilli - En: 1580 CF Index    uipillj - En: 1580 CF Index    ujpilli - En: 1580 CF Index    vipilli - En: 1571 Molina 1    Vipilli - En: 1571 Molina 2    vipilli - En: 1580 CF Index    vipilli, - En: 1595 Rincón    

Traducciones


huipil de - En: 1629 Alarcón    hueipil / bestido *AP - En: 1598 Tezozomoc    huipil - En: 1551-95 Docs_México    "Camisa de mujer" - En: 1579 Durán    [Ver ihuipil] - En: 1629 Alarcón    Blouse, blouse sans manches. / métaphor., " cuêitl huîpîlli têpan câna ", il saisit les jupes et les blouses des autres. Désigne l'adultère. / botanique, " nâhui îhuîpîl ", nom d'une racine médicinale. - En: 2004 Wimmer    Camisa de castilla. Camisa de India - En: 1780 ? Bnf_361    IX-59 67, X-64 - En: 1580 CF Index    IX-59 - En: 1580 CF Index    VIII-47(2) - En: 1580 CF Index    camisa de india. - En: 1571 Molina 1    camisa de india. - En: 1571 Molina 2    II-143 144, IV-5 93, V-190 192(2), VI-54 127 131 161 163 196(2), VIII-47(8), IX-45 46(2) 47(2) 51, X-179 189 - En: 1580 CF Index    vestidura de muger. - En: 1595 Rincón    

Textos en Temoa

2r 9

Auh yn ihcuac nican Amaquemecan oquiz omoteneuh hernando cortes capitan ça tepan Marques del Valle omochiuh çan yehuantin nican quinamicque yn omentin tlahtoque ynic ce yehuatl yn omoteneuh ynic ome ytoca cacamatzin Teohua teuhctli tlahtohuani catca tlayllotlacan Ama^qmecan ynic ome yehuatl yn omoteneuh tlacpac yn itoca Quauhcehcecuitzin tlamaocatl teuhctli tlahtohuani catca panohuayan auh ynin omentin tlahtoque ontecpantli yn cihua quinnechicoque in cenca cuacualtin mahuiztique in chipahuaque catca çan nican macehualtzitzinti ymichpochhuan catca quimitlanilique yn omoteneuhque tlahtoque catca yhuan oc cequintin tlaçopipiltin catca ynic quimitlanque quinmochpochtihque quinchichiuhque quinmacaque in  quenami yhcuac on quinemiltiaya tlahtoque yncihuahuan in mahuiztic cueytl yhuan huipilli yc quinchichiuhque yhuan yuh mihtohua quintenque quimaaltihque temazcalco quinyecxoteçonhuique quinyeyectzicahuazhuique quinxauhque auh// ye oquincencauhque inca tenamicque in omoteneuhque omentin tlahtoque quimonnamictihque quintlauhtihque yn españoles yhuan quimonnamictihque chicontzontli ypan matlacpohualli pesos ypâ ca in coztic teocuitlatl ynepapan cozcatl yc tlachiuhtli auh yn iyacayocan ynic cetlayacatl ytztlacoçauhcan y huel oncan motenehua amaquemecan ayac tlahtohuani catca yn ihcuac ^y auh quemaca oncatca// yn oncan in yn itech pohuia tlahtocayotl oqu ichichiyan coçoltica onoc yn ihcuac quimacaca Mexico Tenuchtitlan tlahtohuani catca Moteuhcçozatzin xocoyotl ca ytlatzin yhuanyolqui catca yece yn ihcuac nican quiz omoteneuh hernando cortes capitan ca piltontli ye quin ye chicuexiuhtia yn omoteneuh cihua yllacatzin ayemo quimati macichui yehuatl ytech catca ytztlacoçauhcan tlahtocayotl / auh ca quihtotihui in huehuetque catca/ yn ihcuac nican  quiz omoteneuh hernando cortes capitan amo quimocuiti in cacamatzin Teohua teuhctli ynic tlahtohuani catca tlayllotlacan  Amaquemecâ quitlatlani quilhui in capitan aquin tlahtohuani nican Ama^qmecan cuix tehuatl yc nimâ quinanquilli çan quihuil Ca a// nehuatl in nitlahtohuan ca ye amomiquilli yn tlahtohuani catca ytoca Ayoquantzin chichimeca teuhctli auh ca ça ypiltzin yn oncatqui ytoca cihua yllacatz ma canati yc niman canato yn ocanato yc niman connexti quittiti yn capitan hernando cortes yn oquichpiltzintli cihua yllacatzin quilhui Teotle ma ximottilli ca huel yehuatl in in tlahtohuani nican  ytztlacoçauhcan Ama^qmecan auh yn o yuh quittac Capitan yn oquichpiltzintli cihua yllacatzin yc niman quihto in capitan ynin piltzintli aocmo ytoca yez cihua yllacatz yehuatl nicmaca y notoca yn ihcuac mocuaatequiz ytoca yez Don hernando Cortes O yhui n oncan in   quimacatiquiz yn itoca Capitan yn piltzintli cihua yllacatzin ynic ça tepan yc mocuaatequi ytoca mochiuh Don hernando cortes auh ^y nican tlahtohuani catca huehueyotzintli tzacualtitlan tenanco amo tenamic amo quimottiti yn omoteneuh hernando cortes capitan yuh quihtotihui yn huhuetque catca can motlati mochololti mochtin quinhuicac yn icihuahuan ompa motlatito yn itocayocan tlacoyahualco yn icanpa xoyactepetl // ça tepan  hualmocuep ^y nican motlallico auh ça ycel nican quicauhtiaca yn omoteneuh yteuhctlahtocauh// yn itoca xiuhtzin tlalquicatzin tlayllotlac teuhctli no yhuan yehuatl tenamic Auh çan no yuh mochiuh yn Miccacalcatl tlaltetecuintzin chichimeca teuhctli tlahtohuani catca tecuanipan çan mauhcaya yuhqui n çan chollo yn oquimah ye huallaci españoles amo nican quinmochielti ye Mexico callac ytlan motlallito yn ihuayolqui huey tlahtohuani Moteuhcçomatzin xocoyotl yc cen yah aocmo yc hualmocuep ^y nican tecuanipan Ama^qmecan auh yn omoteneuh hernando cortes capitan çan omilhuitihtiquiz in mocehui nican Ama^qmecan auh y macehualtin nican quinpa //hui oncate onxiquipilli ypâ  matlactzontli ynic tomacuilcantian auh yc niman yah callac in Mexico Tenuchtitlan yn capitan ytlan motlallito in huey tlahtohuani Moteuhcçomatzin xocoyotl çan pacca yocoxca quihualnamic yn ipan omoteneuh xihuitl de años auh yn o yuh yah Mexico tenuchtitlan in capitan hernando cortes auh çan icampa yn onmomiquilli yn omoteneuh cacamatzin Teohua teuhctli tlahtohuani catca tlayllotlacan Ama^qmecan ynin ye omihto ca nican tzacualtitlan tenâco ychan catca huel ompa tlacatl yn atlauhtlan quaxochpan auh ynic ompa tlahtocatito omoteneuh tlayllotlacan Ama^qmecan çan ipampa yn icihuauh yn itoca tlahco cihuatzin tlahtocacihuapilli ompa ychan yn itztlacoçahuacan Ama^qmecan ynic oncan ytech otlacatque yn omoteneuhque omentin tlahtoque Don Thomas de Ssan Min Quetzalmaçatzin yhuan yteyccauh Don Juan de Sandoval tecuanxayacatzin auh yn ihcuac y ye momiquiliznequi yn omoteneuh tlahtohuani cacamatzin Teohua teuhctli yuh mihtohua quinnahuatitehuac yn omoteneuhque omentin ypilhuan quimilhui xihualhuiayan yn annopilhuan xiccaquican ytla ye oninomiquilli niman anyazque yn ompa tochantzinco Tzacualtitlan tenanco ompa anquipiatihui yn altepetl ompa antlahtocatitihui ca tel oc yehuantin quimati in tzacualtitlan Tenanca ca amî pilhuan yn annopilhuan ca yehuantin ompa amechtlahtocatlalizque yehica yn oncan in nicatqui ca amo tochan ca çan tocihuacan ma camo nican amo ca necahcayahualoz Ca huel ompa tochan o quichtechihualiztica in tzacualtitlan Tenanco yc niman quinanquillique quilhuique tlacatle tlahtohuanie otlacauhqui y moyollotzin otitechmocnelili ytla otimomoquilli ma yuhqui ticchihuazque ma tiyazque in tzacualtitlan tenâco yn iuh titechmonahuatilia auh yuh quichiuhque yn o yuh momiquilli tlahtohuani cacamatzin yn ompa tlayllotlacan Ama^qmecan yc niman huallaque in nican tzacualtitlan Tenâco yn omoteneuhque omentin ypilhuan quetzalmaçatzin yhuan Tecuanxayacatzin motlallico auh ynin omoteneuhque omentin tlahtocapipiltin macihui motenehua ymomextin nican tzacualtitlan Tenanca yece ye omihto tlacpac ca amo nican tlayllotlacan pouhque catca ynic ceccan yyacayocan tlahtolloyâ catca yn ipan î tzacualtitlan Tenancayotl auh ca ye huel ompa pouhque huel ompa tepilhuan catca yn atlauhtlan quaxochtenco ynic occan catca tlahtocayotl nican ypan tzacualtitlan tenancayotl yn ihcuac oc ye huecauh catca yn o yuh mihto tlacpac yn ayemo yuh techpehuaya Mexicatl auh y ye yuh otechpeuh yhcuac yc cen poliuh yn atlauhtlan tlahtocayotl yece in ompa tepilhuan pipiltin amo yc poliuhque yn itech quiça Popocatzin atlauhtecatl teuhctli catca yn iuh yehuantin nican omoteneuhque omentin ca yxhuihuan yhuan oc cequîtin miequintin ca mochintin ypilhuantzitzinhuâ yehuatl yn omoteneuh tlacatl cacamatzin Teohua Teuhctli catca motenehua atlauhteca pipiltin


Elementos en Tlachia

MATRITENSES - RP_266v

Elemento: huipilli


Sentido: blusón, camisola, huipil

Valor fonético: huipil

https://tlachia.iib.unam.mx/elemento/05.07.05

huipilli 

Paleografía: vipilli,
Grafía normalizada: huipilli
Tipo: r.n.
Traducción uno: vestidura de muger.
Traducción dos: vestidura de mujer.
Diccionario: Rincón
Fuente: 1595 Rincón
Folio: 92.
Notas: huipilli Esp: uge--

Gran Diccionario Náhuatl [en línea]. Universidad Nacional Autónoma de México [Ciudad Universitaria, México D.F.]: 2012 [29-08-2020]. Disponible en la Web http://www.gdn.unam.mx/contexto/19950

MH: ATENCO - 387_733r

Elemento: huipilli


Sentido: blusón, camisola, huipil

Valor fonético: huipil

https://tlachia.iib.unam.mx/elemento/05.07.05

huipilli 

Paleografía: vipilli,
Grafía normalizada: huipilli
Tipo: r.n.
Traducción uno: vestidura de muger.
Traducción dos: vestidura de mujer.
Diccionario: Rincón
Fuente: 1595 Rincón
Folio: 92.
Notas: huipilli Esp: uge--

Gran Diccionario Náhuatl [en línea]. Universidad Nacional Autónoma de México [Ciudad Universitaria, México D.F.]: 2012 [29-08-2020]. Disponible en la Web http://www.gdn.unam.mx/contexto/19950

MH: TEPETZINCO - 387_553r

Elemento: huipilli


Sentido: blusón, camisola, huipil

Valor fonético: !

https://tlachia.iib.unam.mx/elemento/05.07.05

huipilli 

Paleografía: vipilli,
Grafía normalizada: huipilli
Tipo: r.n.
Traducción uno: vestidura de muger.
Traducción dos: vestidura de mujer.
Diccionario: Rincón
Fuente: 1595 Rincón
Folio: 92.
Notas: huipilli Esp: uge--

Gran Diccionario Náhuatl [en línea]. Universidad Nacional Autónoma de México [Ciudad Universitaria, México D.F.]: 2012 [29-08-2020]. Disponible en la Web http://www.gdn.unam.mx/contexto/19950

TELLERIANO - 385_25v

Elemento: huipilli


Sentido: blusón, camisola, huipil

Valor fonético: huipil

https://tlachia.iib.unam.mx/elemento/05.07.05

huipilli 

Paleografía: vipilli,
Grafía normalizada: huipilli
Tipo: r.n.
Traducción uno: vestidura de muger.
Traducción dos: vestidura de mujer.
Diccionario: Rincón
Fuente: 1595 Rincón
Folio: 92.
Notas: huipilli Esp: uge--

Gran Diccionario Náhuatl [en línea]. Universidad Nacional Autónoma de México [Ciudad Universitaria, México D.F.]: 2012 [29-08-2020]. Disponible en la Web http://www.gdn.unam.mx/contexto/19950

TEPETLAOZTOC - K35_A

Elemento: huipilli


Sentido: huipil, blusón

Valor fonético: huipilli

https://tlachia.iib.unam.mx/elemento/05.07.05

huipilli 

Paleografía: vipilli,
Grafía normalizada: huipilli
Tipo: r.n.
Traducción uno: vestidura de muger.
Traducción dos: vestidura de mujer.
Diccionario: Rincón
Fuente: 1595 Rincón
Folio: 92.
Notas: huipilli Esp: uge--

Gran Diccionario Náhuatl [en línea]. Universidad Nacional Autónoma de México [Ciudad Universitaria, México D.F.]: 2012 [29-08-2020]. Disponible en la Web http://www.gdn.unam.mx/contexto/19950