Buscar:  
Diccionarios:
Alarcón
Arenas
Bnf_361
Bnf_362
Bnf_362bis
Carochi
CF_INDEX
Clavijero
Cortés y Zedeño
Docs_México
Durán
Guerra
Mecayapan
Molina_1
Molina_2
Olmos_G
Olmos_V
Paredes
Rincón
Sahagún Escolio
Tezozomoc
Tzinacapan
Wimmer
Palabra: Palabra exacta  Inicio Cualquier parte
En: Náhuatl Grafía normalizada Traducción
Resultados

hualhuica 

Paleografía: ualuica, nic
Grafía normalizada: hualhuica
Prefijo: nic
Tipo: v.t.
Traducción uno: traer / hacer parecer / presentar
Traducción dos: traer / hacer parecer / presentar
Diccionario: Docs_México
Contexto:TRAER
§ Auh yn tlalle catcan yntoca Tototl auh amo nicmati yn azo tlacacecayoua yn axca mixnamiqui auh occen yn moteyluiyayan yn quiualtotocac tlatouani quilui xiquiualuica motestigouan auh in Pablo Macuex onezque yn itestigouan yuh quimonauatillin yn mixnamiquia yn omic ciuatzintli. §
( Y que no sabe que los que de presente pide las dichas tietras tienen algun parentesco con el dicho Pablo). El dueño de la tierra era Tototl y no sé si es pariente del que ahora litiga. Y al otro que se demandaba lo despidió el Tlahtouani, le dijo : trae tus testigos. Y sólo parecieron los testigos de Pablo Macuex. Asi ordenaron a la litigante, la muger que murió.
(Demanda e información presentada por Pablo Maquex contra Ana Xoco del tlaxilacalli de Tlachcuititlan, en San Pablo, por una casa y camellones de tierra. Año 1564, [728])

§ [F. 19r.] Nahui ilhuitl meztli de noviembre de 1557 años. Yehuatl Lucas Garcia juez de residencia yquac quimanili yn informacio yn ytechpa Martin Olin chane Amaxac moteylhui yn itechcopa tlalli niman quimonauatili yn Martin Olin yniquiualhuicaz yn texticos inic melauac quitos yn aquin ytech poui tlalli niman quiualhuica yn testicos yei tlacatl. §
[F. 10r.] a quatro días del mes de nobiembre de mil e quinientos cincuenta y siete años Lucas Garcia juez de residencia tomó la ynformacio[n] en lo que toca a Martin Olin natural de Amaxac [que se demandó ] de ciertas tierras y mando el dicho juez que [Martin Olin] truxese sus testigos para que dixesen la verdad cuyas son las tierras y luego presentó tres [personas por ] testigos.
(Información tomada por el juez de residencia Lucas García a Domingo Tlanauaua, habitante de Tecpantzinco, a Pedro Topancouatl, habitante de Moyotlan, a Alonso Tlapixqui habitante de Tecpantzinco. Año 1557, [8])


HACER PARECER
§ Auh y no yuh ticaque yn teuantin yn tictocuitlauia justicia y nica audiencia auh niman otiquinauantique yn quiualuicasque yn itestigoua. Pasó ante mi don Francisco de la Cruz escribano audiencia. §
E visto los dichos alcaldes la dicha querella hicieron parecer ante si a la parte y justicia y a los dichos querellantes e mandaron a los unos y a los otros dar ynformación de lo que decia y dada se la recibirian y harian justicia. Pasó ante mí Francisco de la Cruz, escrivano de la audiencia.
(Demanda e información presentada por Pablo Maquex contra Ana Xoco del tlaxilacalli de Tlachcuititlan, en San Pablo, por una casa y camellones de tierra. Año 1564, [714])


PRESENTAR
§ [F. 19r.] Nahui ilhuitl meztli de noviembre de 1557 años. Yehuatl Lucas Garcia juez de residencia yquac quimanili yn informacio yn ytechpa Martin Olin chane Amaxac moteylhui yn itechcopa tlalli niman quimonauatili yn Martin Olin yniquiualhuicaz yn texticos inic melauac quitos yn aquin ytech poui tlalli niman quiualhuica yn testicos yei tlacatl. §
[F. 10r.] a quatro días del mes de nobiembre de mil e quinientos cincuenta y siete años Lucas Garcia juez de residencia tomó la ynformacio[n] en lo que toca a Martin Olin natural de Amaxac [que se demandó ] de ciertas tierras y mando el dicho juez que [Martin Olin] truxese sus testigos para que dixesen la verdad cuyas son las tierras y luego presentó tres [personas por ] testigos.
(Información tomada por el juez de residencia Lucas García a Domingo Tlanauaua, habitante de Tecpantzinco, a Pedro Topancouatl, habitante de Moyotlan, a Alonso Tlapixqui habitante de Tecpantzinco. Año 1557, [8])

Fuente: 1551-95 Docs_México
Notas: lui-- ua--


Entradas


hualhuica - En: 1551-95 Docs_México    hualhuica - En: 1551-95 Docs_México    hualhuica - En: 1551-95 Docs_México    hualhuica - En: 1551-95 Docs_México    hualhuica - En: 1551-95 Docs_México    hualhuica - En: 1551-95 Docs_México    hualhuica - En: 1611 Arenas    hualhuica - En: 1611 Arenas    hualhuica - En: 1611 Arenas    hualhuica - En: 1629 Alarcón    hualhuica - En: 1629 Alarcón    hualhuica - En: 1629 Alarcón    hualhuica - En: 1629 Alarcón    hualhuica - En: 1645 Carochi    hualhuica - En: 1645 Carochi    hualhuica - En: 1780 Clavijero    hualhuica - En: 2004 Wimmer    

Paleografía


hualhuica, nic - En: 1551-95 Docs_México    hualhuica, nic - En: 1611 Arenas    hualhuica, nic - En: 1629 Alarcón    hualhuica, nino - En: 1551-95 Docs_México    hualhuica, nino - En: 1611 Arenas    hualhuica, nino - En: 1629 Alarcón    hualhuica, nite - En: 1629 Alarcón    Hualhuica, nitla - En: 1780 Clavijero    hualhuica, ximo - En: 1629 Alarcón    huälhuïca, nic - En: 1645 Carochi    huälhuïca, nino - En: 1645 Carochi    ualhuica, nic - En: 1551-95 Docs_México    ualhuica, nica - En: 1611 Arenas    ualuica, nic - En: 1551-95 Docs_México    ualuica, nino - En: 1551-95 Docs_México    [hu]alhuica, nic - En: 1551-95 Docs_México    

Traducciones


v.réfl., arriver, atteindre un endroit. / v.t. tla-., apporter une chose (S). - En: 2004 Wimmer    traer - En: 1551-95 Docs_México    traer / dar - En: 1611 Arenas    traer / traer a - En: 1629 Alarcón    venir (Rev. de huallauh) - En: 1551-95 Docs_México    llegarse - En: 1611 Arenas    venir aca - En: 1629 Alarcón    traer a / traer consigo a - En: 1629 Alarcón    Traer - En: 1780 Clavijero    Ven aca - En: 1629 Alarcón    traer - En: 1645 Carochi    venir (reverencial) - En: 1645 Carochi    venir / venir (Rev. de huallauh) - En: 1551-95 Docs_México    traer - En: 1611 Arenas    traer / hacer parecer / presentar - En: 1551-95 Docs_México    ir - En: 1551-95 Docs_México    traer - En: 1551-95 Docs_México    

Textos en Temoa

0 26

Auh inin omotocateneuh huehue Tezozomoctli inipiltzin Itzcohuatzin tlatocapilli Tenochtitlan aic otlatocat zan catca huey Teuhctli, auh yehuatl oquinchiuh oitechquizque in tlatoque izcatqui intotoca izquintinin. Inic ce itoca Tizocic tlatohuani. Inic ome itoca Ahuitzotl tlatohuani. Inic ey Cihuatzintli, itoca Chalchiuhnenetzin inin conmacac ± quihuallitlan, quihuallan in tlatohuani Tlatilolco initoca Moquihuixtli ompa tlacatito itoca Axayaca quixeuh initatzin, inic ome ompa tlacatito itoca Tzihuacpopoca. Auh inic nahui ipilhuan in huehue Tezozomoctli ya yehuatl in omoteneuh initoca Axayacatzin zaxocoyotl yeomito yehuatl ipannon callac qui patlac inoyuh momiquilli tlatohuani huehue Moteuhczoma Ilhuicamina, auh ye omito zaxocoyotl ye achtopa inotlatocat inin Axayacatzin zatepan inotlatocatque itiachcahuan, auh inic tlatocat yehuatl quitotia in huehue Moteuhczoma, auh iniquac motlatocatlalli inixquetzalloc pepenalloc inin Axayacatzin, iquac tlaillotlacati initiachcauh initoca Tizocic, auh in occe itiachcauh tlacocochcalcati initoca Ahuitzotl, inyuhqui Oidoresme ipan pohuia, auh in yehuantinin tetiachcahuan inin teiccauh in Axayacatzin ± atle ipan quitaya atle ipan compohuaya zan quitlapinahuiliaya iniquac canapa ontepe huaya Mexica ompa tehuan ontlamaya in Axayacatzin, quimonanaya imalhuan, auh initiachcahuan ye omito zan quipopollohuaya, zan quitohuaya cuixnelli inoquixtli Axayaca, cuix nelli intlamani yaoc inyuh machizti amo zan niztatlaca tlacoti in quimonmococohuia in quin hualhuica nican Mexico inicoquich neci Axayaca ocayuhqui in inic quipapatzahuaya Axayacatzin initiachcahuan, auh mazonellihui in zatepane huaya, in zaxocoyotl ye cecaye huey tiacauh, ye huexotzincamani inic yehuatl quixquetztia inic yehuatl achtopa tlatocatiz yehuantin in tlaixquetzal mochiuh in tlatoque in huehue Moteuhczoma Ilhuicaminatzin, ihuan Cihuacohuatl Tlacayelleltzin, ihuan Chimalpopoca tlatohuani catca Tlacopan imeixtinin in quixquetzque Axayacatzin, ± inic yehuatl tlatocat achtopa in nican Tenochtitlan, inin ye ixhuiuhtzin in Itzcohuatzin. 7 Calli xihuitl, 1473 años, ipan in in chahuapolli ohuac in Tlatilolco pehualloc in altepetl ye omito ipampa ihuel tihuatzin in tlacatl in Axayacatzin cenca chahuatia initoca Chalchiuhnenetzin {Chalchiuhnenetzin cenca tlaniyac catca in Cihuapilli ipampa inaic itechaua Moquihuixtli tlatohuani.} inyuh quitotihui huehuetque Ayoctle ipan quittaya ininamic Moquihuixtli ipampa zan yayactzintli catca amoqualxayaque, ihuan zan pitzactzintli catca amonacayo auh inicatle ipan quittaya Moquihuixtli in quexquichtlamantli in quachtli ininemac in Chalchiuhnenetzin in contitlanilaya yuhctzin in Axayacatzin zamoch quicuiliaya in Moquihuixtli ayoc tlequittitiaya yemoch quinmacaya inimecahuan ± cihua, auh in cihuapilli cenca ye motolliniaya in Chalchiuhnenetzin za metlatitlan xomolco in mococochitiaya, zaitatapatzin catca ye omito ipampa ininamic Moquihuixtli tlatohuani Tlatilolco huelquittaya inin cenca quin cacaltemaya inichan cihua inimecahuan nelquenmanican quittaya in Moquihuixtli in machochco onoc, auh ye omito in cihuapilli ayoccan ompohuia za metlatitlan caltech Xomollan in mococochitiaya zan niman ayoc mocon nequia intlatohuani Moquihuixtli ininehuan