Buscar:  
Diccionarios:
Alarcón
Arenas
Bnf_361
Bnf_362
Bnf_362bis
Carochi
CF_INDEX
Clavijero
Cortés y Zedeño
Docs_México
Durán
Guerra
Mecayapan
Molina_1
Molina_2
Olmos_G
Olmos_V
Paredes
Rincón
Sahagún Escolio
Tezozomoc
Tzinacapan
Wimmer
Palabra: Palabra exacta  Inicio Cualquier parte
En: Náhuatl Grafía normalizada Traducción
Resultados

hualhuica 

Paleografía: hualhuica, nite
Grafía normalizada: hualhuica
Prefijo: nite
Tipo: v.t.
Traducción uno: traer a / traer consigo a
Traducción dos: traer a / traer consigo a
Diccionario: Alarcón
Contexto:TRAER A
§ Tla xihualhuia, nota nahui acatl milintica, tzoncoztli, tlahuizcalpan tecutli, teteo inta, teteo innan. Ca oniquinhualhuicac nonahualteteohuan, noztacteteohuan. Tla xihualhuian macuiltonaleque, tzonepitzitzime, in çan ce imithual, çan ce inchayanacauh. Tla toconitancan (¿?) tonahualtezcauh &c. §
Otros para el sortilegio de las manos mudan el tenor y haçen dueño de toda la obra al fuego a quien adoran, Y asi entran en el conjuro inuocando su favor, diciendo: Ven aca mi Padre las quatro cañas que hecha llamas (el fuego), el de los cabellos rubios, Principe de la aurora (porque al amanecer todos proveen de fuego), Padre y madre de los dioses, que aqui he traido a mis dioses del encanto (parece decirlo por los dedos), mis dioses blancos (por las vñas). Ea acudid de vuestra parte, los cinco solares, los que os rematais en conchas de perlas y estais en vn solo mirador, y en vna sola vergeria (porque están juntos en la mano), veamos aora nuestro espejo de encantos, &ª
(V, 2 De otro conjuro para echar suertes, (346))

§ Tla xihualhuia; nomatca nehuatl nitlamacazqui, ninahualteuctli. Onech-hualtitlanqui nohueltiuh citlalcueye; niquinhualhuicac in tlacatl, in tlamacazqui yayauhqui coconectin yhuan in tlamacazqui chicnauhtlatetzotzontli. Ya onic-hualhuicac in tlacatl, in tlamacazqui. Xoxouhtli coacihuiztli: ac tlacatl, ac mahuiztli. Ye onihualla nicpòpoloco, nictlàtico; nitlamacazqui, ninahualteuctli. §
Para este genero de dolor [debajo del oido, o en la quixada] aplican el dicho tenexiete con el conjuro siguiente : Todo el mundo esté alerta que soi yo el que hablo, el sacerdote principe de encantos, y soi embiado por mi hermana la de la saya de estrellas (via lactea camino de S. tiago), y triago al principe espiritu de color escuro y sus pajes, y al espiritado nueve veçes golpeado; ya ha venido conmigo el principe o señor, el que assiste en los idolos, pues tu verde dolor, pardo dolor, a quien teneis por Señor y digno de ser obedeçido, ya yo he vertido a destruirlos, y abrasarlos: yo el sacerdote, el principe de los encantos.
(VI, 9 Cura del dolor debajo del oido, o en la quixada, (414))

§ Tla xicihui, xoxouhqui tzitzimitl; ca nimitz-anaco. Oniquinhualhuicac in macuiltonaleque, cuexcochepyoque. Cuix tlapalloque. §
a he dicho en otro lugar como estos desventurados vsan de estos conjuros diabolicos en casi quantos officios exercitan. Pero mucho mas en aquellos cuyo buen logro pareçe que pende de suerte, o como otros diçen de ventura, y destos es vno la pesca, pues los que la exerçitan con nasas, entran en su çiega supersticion desde el primer passo que dan para el dicho efeto, que es quando van a cortar la caña de que han de forsar la nasa, a la qual en su lengua llaman, pitzotl, quiere deçir, cochino, por la semejança a la hechura del cuerpo. Tambien la llaman chiquiuitl, quiere deçir (ceron) que tambien lo es semejante, pues para cortar la caña dicen: Ea, acude presto, verde demonio, que por ti he venido, y para esto traigo los cinco solares cuyos fines rematan en conchas, son como si no tuuiessen sangre ni color.
(II, 14 Del encantoy conjuro de que vsan los pescadores de naças, (233))


TRAER CONSIGO A
§ Auh in nèhuatl àmo nezço, âmo nitlapallo; ca onicualhuicac in tlamacazqui(2) ceatl, itonal; in tlamacazqui ce miquiztli, çe tecpatl, achtotipa ezçoaz; achtotipa tlapalloaz tetl ihuintiz quahuiti, ihuintiz, tlalli, ihuintiz tonèhua. §
Pero yo soy como sin sangre, ni carne, (i. insensible) y traigo conmigo al sacerdote, y al tiempo, o calor de un verano (i. el garrote). Traygo al sacerdote vnica muerte vn pedernal, que antes que otro se ha de teñir de sangre, que de antuvion se ha de tiñir la piedra (i. de la sangre del enemigo), se a de embriagar el palo, se a de embriagar la tierra juntamente conmigo y con mis armas.
(II, 1 Creen firmemente en la infabilidad de sus invocaciones y conjuros, (175-2))

Fuente: 1629 Alarcón


Entradas


hualhuica - En: 1551-95 Docs_México    hualhuica - En: 1551-95 Docs_México    hualhuica - En: 1551-95 Docs_México    hualhuica - En: 1551-95 Docs_México    hualhuica - En: 1551-95 Docs_México    hualhuica - En: 1551-95 Docs_México    hualhuica - En: 1611 Arenas    hualhuica - En: 1611 Arenas    hualhuica - En: 1611 Arenas    hualhuica - En: 1629 Alarcón    hualhuica - En: 1629 Alarcón    hualhuica - En: 1629 Alarcón    hualhuica - En: 1629 Alarcón    hualhuica - En: 1645 Carochi    hualhuica - En: 1645 Carochi    hualhuica - En: 1780 Clavijero    hualhuica - En: 2004 Wimmer    

Paleografía


hualhuica, nic - En: 1551-95 Docs_México    hualhuica, nic - En: 1611 Arenas    hualhuica, nic - En: 1629 Alarcón    hualhuica, nino - En: 1551-95 Docs_México    hualhuica, nino - En: 1611 Arenas    hualhuica, nino - En: 1629 Alarcón    hualhuica, nite - En: 1629 Alarcón    Hualhuica, nitla - En: 1780 Clavijero    hualhuica, ximo - En: 1629 Alarcón    huälhuïca, nic - En: 1645 Carochi    huälhuïca, nino - En: 1645 Carochi    ualhuica, nic - En: 1551-95 Docs_México    ualhuica, nica - En: 1611 Arenas    ualuica, nic - En: 1551-95 Docs_México    ualuica, nino - En: 1551-95 Docs_México    [hu]alhuica, nic - En: 1551-95 Docs_México    

Traducciones


v.réfl., arriver, atteindre un endroit. / v.t. tla-., apporter une chose (S). - En: 2004 Wimmer    traer - En: 1551-95 Docs_México    traer / dar - En: 1611 Arenas    traer / traer a - En: 1629 Alarcón    venir (Rev. de huallauh) - En: 1551-95 Docs_México    llegarse - En: 1611 Arenas    venir aca - En: 1629 Alarcón    traer a / traer consigo a - En: 1629 Alarcón    Traer - En: 1780 Clavijero    Ven aca - En: 1629 Alarcón    traer - En: 1645 Carochi    venir (reverencial) - En: 1645 Carochi    venir / venir (Rev. de huallauh) - En: 1551-95 Docs_México    traer - En: 1611 Arenas    traer / hacer parecer / presentar - En: 1551-95 Docs_México    ir - En: 1551-95 Docs_México    traer - En: 1551-95 Docs_México    

Textos en Temoa

0 26

Auh inin omotocateneuh huehue Tezozomoctli inipiltzin Itzcohuatzin tlatocapilli Tenochtitlan aic otlatocat zan catca huey Teuhctli, auh yehuatl oquinchiuh oitechquizque in tlatoque izcatqui intotoca izquintinin. Inic ce itoca Tizocic tlatohuani. Inic ome itoca Ahuitzotl tlatohuani. Inic ey Cihuatzintli, itoca Chalchiuhnenetzin inin conmacac ± quihuallitlan, quihuallan in tlatohuani Tlatilolco initoca Moquihuixtli ompa tlacatito itoca Axayaca quixeuh initatzin, inic ome ompa tlacatito itoca Tzihuacpopoca. Auh inic nahui ipilhuan in huehue Tezozomoctli ya yehuatl in omoteneuh initoca Axayacatzin zaxocoyotl yeomito yehuatl ipannon callac qui patlac inoyuh momiquilli tlatohuani huehue Moteuhczoma Ilhuicamina, auh ye omito zaxocoyotl ye achtopa inotlatocat inin Axayacatzin zatepan inotlatocatque itiachcahuan, auh inic tlatocat yehuatl quitotia in huehue Moteuhczoma, auh iniquac motlatocatlalli inixquetzalloc pepenalloc inin Axayacatzin, iquac tlaillotlacati initiachcauh initoca Tizocic, auh in occe itiachcauh tlacocochcalcati initoca Ahuitzotl, inyuhqui Oidoresme ipan pohuia, auh in yehuantinin tetiachcahuan inin teiccauh in Axayacatzin ± atle ipan quitaya atle ipan compohuaya zan quitlapinahuiliaya iniquac canapa ontepe huaya Mexica ompa tehuan ontlamaya in Axayacatzin, quimonanaya imalhuan, auh initiachcahuan ye omito zan quipopollohuaya, zan quitohuaya cuixnelli inoquixtli Axayaca, cuix nelli intlamani yaoc inyuh machizti amo zan niztatlaca tlacoti in quimonmococohuia in quin hualhuica nican Mexico inicoquich neci Axayaca ocayuhqui in inic quipapatzahuaya Axayacatzin initiachcahuan, auh mazonellihui in zatepane huaya, in zaxocoyotl ye cecaye huey tiacauh, ye huexotzincamani inic yehuatl quixquetztia inic yehuatl achtopa tlatocatiz yehuantin in tlaixquetzal mochiuh in tlatoque in huehue Moteuhczoma Ilhuicaminatzin, ihuan Cihuacohuatl Tlacayelleltzin, ihuan Chimalpopoca tlatohuani catca Tlacopan imeixtinin in quixquetzque Axayacatzin, ± inic yehuatl tlatocat achtopa in nican Tenochtitlan, inin ye ixhuiuhtzin in Itzcohuatzin. 7 Calli xihuitl, 1473 años, ipan in in chahuapolli ohuac in Tlatilolco pehualloc in altepetl ye omito ipampa ihuel tihuatzin in tlacatl in Axayacatzin cenca chahuatia initoca Chalchiuhnenetzin {Chalchiuhnenetzin cenca tlaniyac catca in Cihuapilli ipampa inaic itechaua Moquihuixtli tlatohuani.} inyuh quitotihui huehuetque Ayoctle ipan quittaya ininamic Moquihuixtli ipampa zan yayactzintli catca amoqualxayaque, ihuan zan pitzactzintli catca amonacayo auh inicatle ipan quittaya Moquihuixtli in quexquichtlamantli in quachtli ininemac in Chalchiuhnenetzin in contitlanilaya yuhctzin in Axayacatzin zamoch quicuiliaya in Moquihuixtli ayoc tlequittitiaya yemoch quinmacaya inimecahuan ± cihua, auh in cihuapilli cenca ye motolliniaya in Chalchiuhnenetzin za metlatitlan xomolco in mococochitiaya, zaitatapatzin catca ye omito ipampa ininamic Moquihuixtli tlatohuani Tlatilolco huelquittaya inin cenca quin cacaltemaya inichan cihua inimecahuan nelquenmanican quittaya in Moquihuixtli in machochco onoc, auh ye omito in cihuapilli ayoccan ompohuia za metlatitlan caltech Xomollan in mococochitiaya zan niman ayoc mocon nequia intlatohuani Moquihuixtli ininehuan